Urina-formarea urinei

Urina (latină urina) este un lichid format dintr-un amestec de substanţe eliminate din organismul vertebratelor. El se formează în rinichi care joacă o funcţie de filtrare a sângelui, aici urina primară va fi refiltrată şi ajunge pe căile urinare „uretere” în vezica urinară care la om are o capacitate de ca. 1,5 litri, de unde urina este eliminată în exterior (micţiune) prin uretră şi organele sexuale externe. Formarea şi eliminarea urinei joacă un rol important în regularea volemiei sanguine, a echilibrului de electroliţi şi eliminarea substanţelor de dezasimilare din metabolismul proteinelor care sunt toxice. Urina la om are o culoare galbenă, culoarea şi conţinutul urinei fiind un indicator valoros la depistarea al unor boli prin examene de laborator.

Formarea urinei

La om şi la animalele vertebrate în general urina este un ultrafiltrat al plasmei sanguine care are loc la nivel renal. Sângele traversează corpusculii renali (Corpuscula renalia). Substanţele hidrosolubile cu o mărime moleculară sub 4,4 nanometri, printre care sunt ionii şi microproteinele, vor traversa filtrul de la nivelul corpusculior renali, ajunşi tubulii renali (tubulus) ai nefronului acest filtrat fiind numit „urină primară” ea conţine unele substanţe importante pentru organism ca glucoză, aminoacizi şi electroliţi (substanţe minerale). Un om adult produce pe zi între 180 - 200 litri[necesită citare] de urină primară. Această cantitate de urină primară va fi refiltrată la nivelul tubulilor renali proximali şi distali (Tubuli, Henle) care formează bucle, aici vor fi recuperate substanţele necesare organismului şi apa într-un procent de 99%. Cantitatea de urină secundară rezultată va fi de cca. 1 - 1,5 litri. (60 ml/oră). Ajunsă în bazinul renal urina va fi traversa ureterele ajungând prin cele două uretere în vezica urinară unde va fi stocată. Din uzica urinară va fi eliminată în exterior prin uretră care se termină în organele sexuale externe. Procesul de secreţie urinară este numită diureză, care are loc prin dializă renală. Diureza este influenţată de volemie (volumul sanguin) de presiunea sândelui ca şi de acţiunea unor hormoni sau a unor substanţe diuretice ca şi cofeina sau etanolul care intesifică diureza.
Mecanismul de formare a urinei cuprinde trei procese fundamentale:

-ultrafiltrarea plasmei la nivel glamerular;

-reabsorbţia;

-secreţia anumitor constituenţi in tubi.

ULTRAFILTRAREA GLOMERULARĂ

Este un proces dirijat de forţe fizice în urma căruia aproximativ 20% din cantitatea de plasmă care irigă rinichii trece prin membrana filtrantă glomerulară, extrem de subţire, în cavitatea capsulară. Membrana filtrantă nu se comportă ca o membrană inertă ei, prin proprietaţile ei fizico-chimice, permite trecerea selectivă doar a unor constituenţi şi blochează trecerea altora. Ultrafiltratul glomerular (urina primară) are o compoziţie electrolitică identică cu cea a plasmei; dar este lipsit de proteine, deci este o plasmă deproteinizată. Ultrafiltrarea glomerulară este rezultatul presiunii efective de filtrare, care se exercită la nivelul capilarelor glomerulare si reprezintă suma algebrică a unor presiuni care controlează schimburile lichidiene la nivelul tuturor capilalelor din organism.

CONSTITUENT U.M. FILTRARE REABSORŢIE SECREŢIE EXCREŢIE
APĂ (1) 170 168,5 - 1,5
Na+ (mEq/l) 26000 25850 - 150
K+ (mEq/l) 900 900 100 100
Cl- (mEq/l) 18000 17850 - 150
UREE (moli) 870 460 - 410
CREATININĂ (moli) 12 1 1 12
ACID URIC (moli) 50 49 4 5
GLUCOZĂ (moli) 800 800 - 0

La nivelul tubilor uriniferi au loc procese extrem de active, anumiţi constituenţi ai ultrafiltrajului fiind reabsorbiţi complet (glucoza) sau doar partial (Na+, Cl-, Uree), alţii fiind iniţial reabsorbiţi şi apoi secretaţi (K+).

REABSORBŢIA TUBULARĂ

Este procesul prin care sunt recuperate anumite substanţe utile organismului din ultrafiltratul glomerular, menţinându-se astfel homostazia lor plasmatică. Procesul este selectiv, în sensul că se realizează maximal pentru fiecare substanţă într-un segment tubular prin actţunea unor mecanisme celulare specifice, fiind conditţonat de debitul substanţei respective si de necesităţile organismului. Reabsorbţia (transportul) diferiţilor constituenţi din ultrafiltrat prin peretele tubului urinifer se face prin mecanisme active si pasive. Transferul activ se realizează contra unor gradiente de concentraţie sau electrice,necesitând un consum de energie furnizată prin hidroliză ATP. Mecanismele de transport activ au capacitate limitată pe unitatea de timp si intervin in reabsorbţia glucozei, anumitor aminoacizi, acidului uric, unor vitamine (B12, C), fosfaţilor anorganici, sulfaţilor si a principalilor ioni ai filtratului (Na+, k+, HCO3).

Transportul pasiv se face sub acţiunea unor gradiente fizico-chimice nu necesită consum energetic, nu este limitat de o capacitate maximă si contribuie la reabsorbţia a trei constituenţi principali ai ultrafiltrajului: apa,ureea si Cl-.

Apa se reabsoarbe în toate segmentele tubului, cu intensităţi diferite, pe baza legilor difuziunii şi a osmozei, astfel încât din cei 125 ml filtraţi glomerulari pe minut, în vezică ajunge numai 1ml/min (deci se absorb 124ml).În tubul contort şi mai ales în cel colector se realizează reabsorbţia facultativă a apei şi Na+ sub controlul ADH şi aldosteronului, ajustându-se eliminările în funcţie de starea de hidratare a organismului.

SECREŢIA TUBULARĂ

Este procesul invers celui de reabsorbţie, transportând anumite substanţe din capilarele peritubulare în lumenul tubului. Are rolul de a elimina atât substanţele străine organismului, cât şi substanţele prezente obişnuit în sânge (K+, acid uric), unele numai când se află în concentraţii mari (creatina). Se realizează activ şi pasiv.

Secreţia activă,având sediul la nivelul tubilor pronimal şi distal, se face împotriva unor gradiente electrochimice şi de aceea necesită un consum energetic ridicat (secretia de H+). Prin eliminarea H+ tubii deţin un rol fundamental în menţinerea echilibrului acido-bazic al organismului.

Secreţia pasivă implică transportul unor constituenţi în sensul gradientelor de concentraţie şi de aceea nu necesită consum energetic direct. Acest mecanism intervine în secreţia K+, a bazelor şi a acizilor slabi.

Compoziţie

Urina este un lichid galben-pai sau de culoarea chihlimbarului, limpede în momentul emisiei ei, cu un miros specific şi usor acidă. Ea este constituită din apă, în care sunt dizolvate substanţe minerale (sodiu, potasiu, calciu, magneziu sub formă de cloruri, sulfaţi, fosfaţi) şi organice (uree, creatinină, acid uric, acizi aminati, enzime, hormoni, vitamine), şi conţine globule roşii şi globule albe în cantitate mică (mai puţin de 5 000 pe mililitru).
Volumul urinei excretate este cuprins în mod normal între 0,5 şi 2 litri în 24 ore,dar variază în funcţie de vârsta subiectului,de cantitatea de lichide absorbite,de alimentaţie,de activitatea fizică, de climat etc.
Urina este importantă pentru că prin intermediul ei eliminăm o parte din toxinele din corp.

TRADITII

ed>object width="425" height="344">

Traditii

Vichy-pentru un ten sanatos

Secretul machiajului perfect: baza de machiaj
Daca te intrebi care este secretul machiajelor perfecte din paginile revistelor sau din reclamele cosmetice, raspunsul este simplu: o baza solida de machiaj. Cu riscul de a ma repeta, etapele premergatoare machiajului si aplicarea corecta a bazei de machiaj sunt chiar „baza” pe care se bazeaza intregul machiaj. Totul incepe cu pregatirea minutioasa a suprafetei pe care vei aplica fondul de ten si mai apoi fardurile.
Machiajul incepe cu un demachiat
Extrem de importante si de adesea ignorate sunt etapele premergatoare machiajului. Intotdeauna un machiaj trebuie sa inceapa cu o demachiere temeinica, indiferent daca nu te-ai mai machiat in ziua respectiva sau daca vrei sa-ti faci alt machiaj.
Dupa ce ti-ai curatat tenul de imperfectiuni, nu uita de lotiunea tonica. Intrucat are rolul de a strange porii si a elimina excesul de sebum, lotiunea tonica este foarte importanta.
Cum trebuie sa fie crema baza de machiaj
Fondul de ten si tot cea ce inseamna fard nu pot avea aderenta si nici rezistenta, daca nu aplici in prealabil o crema care sa le sustina. Trebuie sa alegi o crema hidratanta, care sa nu aiba o textura foarte consistenta. Daca crema este prea grasa, risti ca fardurile si fondul de ten sa faca „priza”, asa cum se exprima make-up artistii.
Nu trebuie sa cazi nici in extrema cealalta si sa alegi un produs mult prea „light” daca nu vrei ca fardurile sa se „topeasca” subit.
Nu te grabi cand esti la aplicarea cremei.
Maseaz-o cat mai bine, pana patrunde in piele si creeaza acea suprafata lucioasa, care va impiedica produsele de machiaj sa intre in piele.
Ce creme fac casa buna cu fardurile
Daca stii ca ai tenul gras, cu probleme, alege o crema baza de machiaj anti-imperfectiuni, „oil free”, eventual fara parfum. Cu cat mai putini conservanti cu atat mai bine.
Iti stii tenul sensibil, predispus la iritatii? Atunci studiaza cu atentie eticheta produsului. Vezi daca este hipoalergic (testat impotriva alergiilor) si mai ales daca este este non-comedogen (nu blocheaza porii). Bazele de machiaj pentru ten sensibil trebuie sa aiba in formula ingrediente care calmeaza tenul cum este, de exemplu, apa termala.
In cazul tenului deschis la culoare, poti sa-ti alegi o crema baza de machiaj care sa-ti asigure in acelasi timp si o protectie solara ridicata.

Bazele de machiaj colorate
Daca tenul tau se inroseste usor, este afectat de cuperoza, acneea iti da batai de cap sau ai tenul lipsit de vitalitate, exista bazele de machiaj colorate sau tratament.
Pentru zonele afectate de pete rosii poti alege o baza de machiaj cu o o tenta verzuie, tocmai pentru a neutraliza roseata.
In cazul tenului tern si lipsit de stralucire exista baze de machiaj roz sau alb perlat, care ii redau instantaneu, luminozitatea si buna dispozitie.
Cand stii ca suferi de cuperoza ai nevoie de o baza de machiaj anti-cuperoza care sa sustina machiajul si, in acelasi timp, sa trateze problema tenului tau.
Indiciul care iti spune daca ti-ai ales crema baza de machiaj potrivita este senzatia confortabila a tenului.
Nu trebuie sa-l simti nici uscat nici incarcat.

Metodologie bacalaureat 2010

Ministrul Educatiei a publicat pe siteul edu.ro ordinele de ministru privind aprobarea metodologiei de organizare si desfasurare a examenului national de bacalaureat 2010.

Examnul de Bacalaureat are, incepand cu anul scolar 2009-2010, o noua structura care presupune sustinerea a doua tipuri de probe:

-evaluari orale si practice pe parcursul anului scolar si

-evaluari scrise dupa incheierea anului scolar.




Pe parcursul anului scolar se organizeaza doua sesiuni ale bacalaureatului:


PROBE ORALE:

Elevii se vor inscrie in intervalul 14 - 18 decembrie 2009 pentru prima sesiune a examenului de bacalaureat 2009-2010.



Probele orale se vor sustine in data de:

11 - 13 ianuarie 2010 - prima proba (proba A): evaluarea competentelor lingvistice de comunicare orala in limba romana

13 - 15 ianuarie 2010 - a doua proba (proba B): evaluarea competentelor lingvistice de comunicare orala in limba materna

18 - 29 ianuarie 2010 - a treia proba (proba D): evaluarea competentelor digitale

19 - 22 aprilie 2010 - a patra proba (proba C): evaluarea competentelor lingvistice intr-o limba moderna



PROBE SCRISE:

Elevii se vor inscrie pentru a doua sesiune a examenului de bacalaureat 2009-2010 dupa incheierea cursurilor pentru clasa a XII-a in data de 11 iunie 2010.



Probele scrise se vor sustine in data de:

28 iunie 2010 - (proba E): Limba si Literatura Romana

29 iunie 2010 - (proba E): Limba si Literatuta Materna

30 iunie 2010 - (proba E): proba obligatorie profilului

1 iulie 2010 - (proba E): proba la alegere a profilului si specializarii.



Prima afişare a rezultatelor va avea loc în 3 iulie 2010 (până la ora 16.00) şi va fi urmată de depunerea contestaţiilor în aceeaşi zi, în intervalul orar 16.00 - 20.00. Soluţionarea contestaţiilor se va face în perioada 5-6 iulie 2010, iar afişarea rezultatelor finale în ziua de 7 iulie 2010.

Sesiunea de toamnă se va desfaşura între 23 august şi 8 septembrie 2010, înscrierile fiind stabilite pentru săptămâna 5-9 iulie 2010.



La proba de evaluare a competenţei lingvistice într-o limbă de circulaţie internaţională studiată pe parcursul învăţământului liceal, elevii pot alege oricare limbă modernă studiată în liceu, indiferent dacă a fost studiată drept limba 1, limba a 2-a sau limba a 3-a de studiu, dacă a fost studiată în regim normal, intensiv, bilingv ori dacă a fost disciplină obligatorie sau opţională.



Evaluarea competenţei lingvistice într-o limbă de circulaţie internaţională se face prin trei tipuri de probe, după cum urmează:

-probă scrisă, cu durata de 90 minute,

-probă orală, cu durata de 10-15 minute si

-probă de înţelegere a unui text audiat, cu durata de 20 de minute.



Subiectele pentru probele de evaluare a competenţei lingvistice într-o limbă de circulaţie internaţională studiată în liceu sunt elaborate de Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar, astfel încât să permită stabilirea, pentru fiecare candidat, a nivelului corespunzător Cadrului European Comun de Referinţă pentru Limbi.

Subiectele pentru proba de evaluare a competenţelor digitale se stabilesc de CNCEIP, în conformitate cu programa de bacalaureat, elaborată pe baza programei şcolare a disciplinei „Tehnologia Informaţiei şi a Comunicaţiilor", studiată în trunchiul comun, la toate filierele, profilurile şi specializările, pe parcursul claselor a IX-a şi a X-a. Tot CNCEIP va stabili printr-o procedură elaborată în concordanţă cu standardele europene şi publicată pe Internet până la data de 31 octombrie 2009, durata probei de evaluare a competenţelor digitale, respectiv modalitatea de desfăşurare şi evaluare a probei. Rezultatul evaluării se exprimă prin nivelul de competenţă, în raport cu standardele europene recunoscute în domeniu.



Rezultatul obţinut de fiecare candidat la proba de evaluare a competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română, respectiv în limba maternă nu se exprimă prin note sau prin calificativ admis/respins, ci prin stabilirea nivelului de competenţă corespunzător grilei aprobate la nivel naţional. Nivelul de competenţă lingvistică de comunicare orală în limba română, respectiv în limba maternă se stabileşte de comun acord de către cei doi profesori examinatori, în conformitate cu descriptorii din programele de bacalaureat şi cu grila cuprinsă în procedurile elaborate şi transmise de Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar. Nivelul de competenţă lingvistică de comunicare orală în limba română, respectiv în limba maternă a candidatului se înscrie într-un borderou, care este semnat de cei doi examinatori. Aceeaşi procedură se aplică şi în cadrul probelor de evaluare a competenţelor într-o limbă străină şi a celor digitale sau cu precizarea că, în cazul ultimei probe, în funcţie de punctajul obţinut, se va stabili nivelul de competenţă digitală a candidatului, după cum urmează:

0-25 puncte - utilizator începător,

26-50 puncte - utilizator de nivel mediu,

51-74 puncte - utilizator avansat,

75-100 puncte - utilizator experimentat.


Absolvenţilor clasei a XII-a/ XIII-a, care au susţinut aceste probe, li se eliberează certificate care atestă nivelul de competenţă lingvistică, respectiv nivelul de competenţă digitală. Acestea vor fi însoţite de suplimente descriptive ale certificatului de competenţă care conţin descrierea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română, respectiv în limba maternă ale candidatului şi se vor completa în conformitate cu nivelul acordat candidatului.



Eliberarea certificatelor nu este condiţionată de promovarea probelor scrise. Elevii care promovează, pe parcursul învăţământului preuniversitar, examene cu recunoaştere internaţională pentru certificarea competenţelor lingvistice în limbi străine sau pentru certificarea competenţelor digitale, au dreptul la recunoaşterea şi echivalarea rezultatelor obţinute la aceste examene, la cerere.

Toate aceste evaluări se organizează şi se desfăşoară la nivelul unităţii de învăţământ, pe parcursul clasei terminale de liceu, în faţa unei comisii prezidate de directorul unităţii de învăţământ şi numite prin decizie a inspectorului şcolar general.



Probele scrise prin care sunt cuantificate competenţele formate pe durata învăţământului liceal se susţin după încheierea anului şcolar, în faţa unei comisii formate de inspectoratul şcolar judeţean.



Probele scrise sunt următoarele:

a)- probă scrisă la limba şi literatura română -(proba E): comună pentru elevii de la toate filierele, profilurile şi specializările;



b)- probă scrisă la limba şi literatura maternă -(proba E): comună pentru elevii de la toate filierele, profilurile şi specializările, care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităţilor naţionale;




c)- o probă scrisă, diferenţiată în funcţie de filieră, profil şi specializare - (proba E): matematică - pentru profilul real din filiera teoretică, pentru toate profilurile din filiera tehnologică, pentru profilul militar şi profilul pedagogic - specializarea învăţători-educatoare, din filiera vocaţională, respectiv istorie - pentru profilul umanist din filiera teoretică şi pentru toate profilurile şi specializările din filiera vocaţională, cu excepţia celor menţionate mai sus;




d)- o probă scrisă la care elevul poate opta, în conformitate cu filiera, profilul şi specializarea urmate - (proba E), pentru una dintre disciplinele cuprinse în următoarele două grupe: fizică, chimie, biologie sau informatică (pentru profilul real din filiera teoretică, pentru profilul tehnic şi profilul resurse naturale şi protecţia mediului din filiera tehnologică şi pentru profilul militar din filiera vocaţională) sau geografie, filosofie, logică şi argumentare, economie, psihologie şi, după caz, sociologie (pentru profilul umanist din filiera teoretică, pentru profilul servicii din filiera tehnologică şi pentru toate profilurile şi specializările din filiera vocaţională, cu excepţia celui militar).



Pentru candidaţii proveniţi din promoţiile anterioare, se face asimilarea specializării absolvite cu una dintre specializările/calificările profesionale în vigoare pentru promoţia curentă.



Se consideră promovaţi elevii care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii: au susţinut probele prevăzute în interiorul anului şcolar, au susţinut toate probele scrise şi au obţinut cel puţin nota 5 la fiecare dintre acestea, iar media aritmetică, formată din două zecimale exacte, a notelor obţinute la probele scrise este cel puţin 6.



În cazul nepromovării examenului, pot fi recunoscute în sesiunile următoare, la cerere, rezultatele la evaluările susţinute in decursul anului şcolar, respectiv rezultatele la probele scrise la care s-a obţinut cel puţin nota 5. Recunoaşterea unora dintre probele promovate într-una din sesiunile organizate din anul 2003 încoace este condiţionată de solicitarea scrisă de recunoaştere a probelor promovate, în momentul înscrierii pentru una dintre sesiunile anului 2010

Intamplare comica

Inca de mica pot spune ca am facut numai intamplari comice,dar una dintre ele ar fi urmatoarea:acum doi ani coboram de pe muntele Ceahlau de la Schitul Schimbarea la fata a Domnului.Cu un sfert de ora inante de a ma porni la drum plouase,astfel ca poteca,cararea era foarte lunecoasa.Din greseala am alunecat si am cazut in asa fel ca am alunecat cam 10metri fara oprire de mi s-au rupt pantalonii in fund!Au ras fara oprire cei din jurul meu pana le-au dat lacrimile.Asta a fost o intamplare comica din viata mea!